Imperfectiune. Prin asta ne definim multi. De fapt, toti. Ce ma deosebeste pe mine de altii este imperfectiunea perfecta. Sunt o imperfecta perfecta.
La capatul opus e ea, perfectiunea imperfecta. Desi e imperfecta, e aproape perfecta. Pielea ei catifelata, ochii ei cristalini, albastri, parul ei neted si fin, trupul ei suplu...tot.
Intre noi, discriminarea indirecta.
Discriminare facuta de viata, de Dumnezeu. Ea - iubita, apreciata, eu – abandonata, nesustinuta.
Si totul e din cauza aspectului. Ea - estetica, eu - inestetica.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu